Review: Triumph Speed Twin 2019

Test – Triumph Speed Twin 2019

 

În istoria firmei britanice, Speed Twin e un nume foarte important. Primul model cu acest nume, apărut în 1938, era un sportiv cu doi cilindri în paralel, compact și ușor (reprezenta avangarda acelor vremuri). Acesta a cunoscut un succes imediat și a impus firma britanică printre cei mai importanți constructori mondiali. Din acel moment, solutia tehnică cu doi cilindri în paralel a cunoscut adepți fideli, acest tip de motor fiind în prezent amplasat pe majoritatea motocicletelor apreciate.

 

 

 

Aspect

 

Iată că în 2019 ne reîntâlnim cu titulatura de Speed Twin, care – încă de la prima vedere – își etalează calitățile prin care a fost celebru “străbunicul”: în forme reduse, inginerii au reușit să condenseze un motor de 1200cmc și sisteme electronice moderne. Dacă nu ar fi inscripția “Bonneville 1200” de pe motor, ai putea să crezi că te afli lângă un Street Twin. De la distanță, fără să vezi inscripțiile, Speed Twin se diferențiază prin cele două discuri de frână de pe roata anterioară (la Street Twin e unul singur). De altfel, principiile simetriei ghidează designul acestui model: două discuri, două cadrane pe bord, doi cilindri, două evacuări finale.

Toate componentele sunt bine proporționate, nimic nu e exagerat, ba chiar din contră, aripile – din aluminiu șlefuit – sunt cu tentă minimalistă. E compact, musculos și dă o senzație de “custom” prin atenția la detalii ce se vede la șaua matlasată, vopseaua de pe rezervor, bușonul de tip Monza, oglinzile amplasate în capetele ghidonului, aluminiul folosit la capacele corpurilor de injecție, la protecțiile pentru călcâi de la scărițe sau la rama farului. E pentru prima dată când Triumph pune pe un model de 1200cmc din gama clasic-modern jante din aliaj cu brațe în locul celor spițate. Au șapte brațe și sunt echipate cu Pirelli Diablo Rosso 3, un indiciu care sugerează comportamentul rutier de care e capabil.

 

 

Oricum, acest model e o invitație la “customizat”, Triumph punând la dispoziție peste 70 de accesorii cu care fiecare proprietar își poate individualiza propriul exemplar și care sunt foarte ușor de instalat. De exemplu, suportul standard pentru plăcuța cu numărul de înmatriculare se dă jos în câteva momente. Inginerii de de la Triumph au făcut o treabă admirabilă ascunzând furtunuri și cabluri ale unui motor răcit cu lichid asistat de multiple sisteme electronice, liniile pure nefiind absolut deloc alterate. Ba mai mult decât atât, în zona corpurilor de injecție ce par carburatoare, a rămas spațiu aerisit suficient. Dacă designul e o apreciere subiectivă, totuși nimeni nu poate să nu observe echilibrul ce răzbate din acest model neo-retro, modern-clasic sau roadster, spuneți-i cum vreți.

 

 

La drum

 

Puține sunt motocicletele pe care te sui și simți din primul moment că toate sunt exact așa cum ar trebui să fie, că forma și dimensiunea ghidonului, distanța până la el, locul scărițelor, toate sunt amplasate ideal și că nu ai altceva de făcut decât să reglezi oglinzile și să pornești la drum. Ei bine, Speed Twin e un astfel de model, care vine ca un costum lucrat la comandă pentru un pilot ce are la îmbrăcăminte mărimea M. După reglarea oglinzilor, mai facem un reglaj înainte de a porni motorul: atât levierul ambreiajului, cât și cel al frânei au distanța de manșon variabilă și le poți ajusta în funcție de cât ai degetele de lungi.

 

Sunetul motorului de 1200cmc răcit cu lichid ce scoate 96 de cai putere la 6.750rpm și un cuplu de 112Nm la 4.950rpm e pus în evidență de dublele evacuări finale ce “bolborosesc” pe retrogradări, scot o muzică pe care ți-ai dori-o ringtone la telefon, îți rămâne în memorie mult timp după ce te dai jos de pe motocicletă și te întrebi cum au reușit să fie omologate. Arată bine, însă culoarea negru-mat e o nuanță sensibilă, pe care rămân urme de la atingeri, așa că un pasionat de custom va avea o primă idee despre ce ar urma să își schimbe în viitor, sau chiar să comande atunci când își configurează modelul.

 

 

Orice cutie de viteze are nevoie – ca și motorul, de altfel – de o scurtă perioadă de rodaj. Exemplarul din testul nostru s-a comportat însă ireproșabil încă din momentul în care a fost trezit la viață, distanța dintre trepte este scurtă și dă imediat senzația unui naked sportiv. Multe elemente au fost preluate de la Thruxton, un model eminamente atletic, iar cutia de viteze face parte din aceste componente. În schimb, motorul, dar și cadrul, au fost reproiectate și s-a ajuns la performanța ca Speed Twin să fie cu 10kg mai ușor decât Thruxton. E chiar o surpriză ca, odată pus în mișcare, să vezi cum reacționează o motocicletă cu motor de 1200cmc și aspect tradițional. Meritul revine geometriei cadrului, masei de numai 196kg la gol, suspensiilor echilibrate și pneului sportiv cu diametrul de 160mm de pe spate.

 

 

Odată familiarizat cu greutatea și cu modul de răspuns al accelerației (noi am preferat modul de pilotaj SPORT, atenți însă la a nu depăși 4000rpm în primii 400km, așa cum prevăd indicațiile referitoare la efectuarea rodajului), schimbările bruște de direcție sunt foarte facile. Setările suspensiei din fabrică sunt ideale pentru șoselele românești și pentru un pilot de cca 75-80kg; simți denivelările, te poți bucura de caracterul motorului și de sportivitate, fără să te obosească. Furca tradițională KYB cu jambe de 41mm protejate de burdufuri are o cursă de 120mm și e lipsită de alte posibilități de a o regla. Amortizoarele “stereo” ale punții posterioare au o cursă de 120mm și posibilitatea de a regla preîncărcarea. E clar că cei de la Triumph au lăsat loc liber pentru o viitoare versiune “R”, cu furcă inversată și amortizoare Öhlins, care va fi propusă și la alt preț, pe lângă această variantă standard, căreia nu i se poate reproșa nimic, dacă nu ai de gând să faci cu ea lucruri extreme.

 

 

Frânele anterioare, cele care au sarcina cea mai importantă, au două discuri de 305mm și etriere Brembo cu patru pistonașe. Nu sunt flotante, nu sunt montate radial, dar – combinate cu sistemul ABS, cu pneurile Pirelli Diablo Rosso, cu discul și etrierul Nissin de pe spate – fac o treabă admirabilă. ABS-ul se vede că a fost calibrat pentru acest tip de pneuri: nu e intruziv, la frânările brutale, exact în momentul în care auzi cauciucul scrâșnind pe asfalt, atunci simți și prezența ABS-ul în pedală. Din cele trei zile în care am avut motocicleta pentru test, două au fost cu ploaie, așa că am putut aprecia modul în care aceste pneuri se lipesc și pe asfaltul ud: nu poți cere mai mult, decât dacă îl duci pe Speed Twin pe circuit, adică într-un loc pentru care nu a fost proiectat.

 

Motorul se simte în largul lui între 3 și 4000 de rotații pe minut, aici funcționează cu vibrații minime și cuplu suficient. Sub 2500rpm vibrează, ezită (e totuși un biciclindru de 1200cmc) și cere retrogradări, dar la 4000 rpm în ultima treaptă (a șasea) ai deja 120km/h. Deși am fost nevoiți să utilizăm modul de pilotaj RAIN pentru că am mers ore bune prin ploaie (controlul tracțiunii se modifică în funcție de modul de pilotaj, sau poate fi dezactivat), modul SPORT e cel care pune în valoare particularitățile lui Speed Twin. Nu există sincope ale accelarației ride-by-wire, nu sunt momente on-off, chiar dacă treci peste denivelări neobservate și ghidonul trepidează, accelerația nu smucește, e rafinată și iertătoare. În total sunt trei moduri de pilotaj (RAIN, ROAD, SPORT). Farul are lumină LED pentru zi, ambreiajul este asistat pentru o acționare ușoară, sub șa e o priză USB.

 

 

Șaua e plată fără a fi inconfortabilă; oricum rezervorul de 14,5 litri te face să te oprești destul de des. Noi am avut un consum mediu de 4,5 litri (condus sportiv, cu schimbări dese ale treptelor, dar fără turații ridicate), asta înseamnă că ar fi o autonomie maximă de cca 300km, dar după 200km se aprinde indicatorul galben care te avertizează să cauți o benzinărie.

 

Concluzii

 

Caracter practic, protecție la vânt, sisteme de bagaje? Hai, să fim serioși. Dacă îți dorești așa ceva, atunci nu te uita la Speed Twin. Dacă vrei, însă, o motocicletă stilată, care transmite emoții, cu performanțe și caracter, ai găsit ceea ce căutai. O poți folosi și la naveta zilnică, și la ieșirile lungi de weekend (chiar în compania prietenilor cu motociclete sportive), face o impresie puternică parcată la cafenea și amintește de James Bond, un alt britanic celebru: e elegantă, sportivă, eficientă. Legendarul Bonneville e în sine o parte din istoria motociclismului, care prin Speed Twin cunoaște una din cele mai reușite întruchipări.

 

Părți negative?

 

• cricul lateral e bine ascuns, pentru a păstra liniile designului curate și fluide. Dar asta îl face greu de agățat cu călcâiul
• claxoanele motocicletelor Triumph sună ascuțit. E un claxon pe care te-ai aștepta să-l auzi pe un scuter, e în antiteză cu vocea baritonală a motorului
• rezervorul are numai 14,5 litri. Ar fi fost de preferat o autonomie mai mare, pentru că motocicleta place atât de mult, încât nu vrei să te dai jos de pe ea prea des
• furca nu se poate regla

 

 

Triumph Speed Twin e disponibil la MotoBoom în trei variante de culoare: negru (Jet Black), argintiu/gri (Silver Ice/Storm Grey) și roșu/gri (Korosi Red/ Storm Grey) la prețul de 12.190 euro (TVA inclus). Dacă sunteți interesat să faceți un ride-test cu acest model, sunați la numărul 0258 734 988 pentru detalii și programări.